Sezonul rece si pasarile de curte

Temperatura şi umiditatea sunt factori deosebit de importanţi pentru toate categoriile de păsări ţn timpul iernii. Aceştia trebuie să asigure confortul termic în permanenţă, pentru ca păsările să poată pună în evidenţă toate carcacterele productive.
Temperatura şi umiditatea sunt într-o strânsă legatură, ele influenţând mecanismul specific de termoreglare.Capacitatea de termoreglare a păsărilor variază mai ales în funcţie de vârstă. Păsările dispun de mecanisme de termoreglare mai puţin elastice decât mamiferele, rezultând astfel o adaptare mai anevoioasă la factorii de temperatură. Deplina funcţionare a mecanismului de termoreglare, la păsări, se realizează de abia la vârsta de 2-3 săptămâni. În aceste condiţii, variaţiile de temperatură din adăpost trebuie să fie foarte mici, iar temperatura trebuie asigurată exact cât este prevăzut de tehnologiilor de creştere şi exploatare a fiecărui hibrid în parte.Se ştie faptul că temperatura normală a păsărilor este de 41-42oC, acest aspect implicând un studiu complex al confortului termic care trebuie asigurat.Astfel, dacă în adăposturi este o căldură uscată (umiditatea relativă se situează sub 50%), apare fenomenul de deshidratare a păsărilor; acestea resimt senzaţia de sete, apare scăderea consumului de furaje şi, implicit, se ajunge la pierderi economice semnificative.În halele de păsări unde nu se reuşeşte realizarea parametrilor tehnici (mai ales în anotimpurile călduroase), umiditatea relativă a aerului poate scădea până la 30-35%. Această sădere va duce la numeroase tulburări de comportament, rezultat al dezechilibrelor neuro-endocrino-metabolice.O umiditate mult mai mare (peste 80%), asociată cu o temperatură scăzută, duce la o umezeală excesivă a aerului din adăpost, deteriorarea prematură a aşternutului şi apariţia bolilor “afrigore”. Excesul de umiditate este un factor determinant în apariţia bolilor respiratorii ca microplasmoza, bronşita infecţioasă, laringotraheita etc.Trebuie reţinut că cea mai dificilă perioadă din punct de vedere termic şi al umidităţii, este perioada de demaraj, şi în special primele şapte zile. Din acest motiv trebuie să avem o grijă deosebită pentru respectarea întocmai a condiţiilor tehnice de exploatare. Neasigurarea condiţiilor termice şi a umidităţii relative duc la pierderi economice importante şi, în primul rând, la tararea păsărilor, astfel încât remedierea producţiei se realizează deosebit de greu.


Datorită faptului că păsările sunt deosebit de sensibile la intensitatea şi durata fluxului luminos, acest subiect trebuie tratat ca atare.Pentru păsări, lumina, reprezintă un stimul fiziologic de care depind atât funcţiile de relaţie, cât şi cele vegetative. Cel mai puternic stimul este lumina albă, care se obţine prin combinarea proporţională a celor şapte culori monocromatice. În literatura de specialitate, pentru hibrizii de găini ouătoare sunt specificate şi alte tipuri de culori ale luminii, cu avantaje şi dezavantaje. Astfel, lumina albastră, tip neon, poate produce peturbări ale producţiei de ouă şi a stării de sănătate. Lumina de culoare roşie induce o precocitate a intensităţii ouatului dar nu se corelează cu creşterea normală în greutate a păsărilor. Avantajul pe care îl aduce folosirea luminii roşii este doar de reducerea fenomenului de pică şi a celui de canibalism. Dacă lumina roşie previne sindromul de pică, lumina verde favorizează apariţia acestuia, dar are un efect stimulator asupra producţiei de ouă. Cea mai benefică pentru efectivele de găini ouătoare este lumina incadendescentă, dar prezintă şi dezavantajul că folosirea îndelungată determină o reducere a procentului de ouat, precum şi creşterea numărului de găini oarbe.


Este o chestiune destul de simplă şi se poate interveni cu succes, fără a creşte prea mult cheltuielile cu efectivul de păsări.Diminuarea ouatului sau chiar încetarea acestuia în perioada toamnă - iarnă are drept cauză următorii factori: lumina, temperatura şi furajarea.Aşa cum am precizat anterior, cel mai puternic stimul este lumina albă, care se obţine prin combinarea proporţională a celor şapte culori monocromatice. Reducând durata de lumină sub 15 ore pe zi, lucru care se întâmplă în perioada de toamnă - iarnă, corelat cu scăderea temperaturii ambientale sub 15oC, automat procentul de ouat scade, până la încetarea acestuia.În ceea ce priveşte furajarea, menţionăm faptul că alimentaţia de bază pentru găinile din gospodăriile populaţiei este formată din porumb boabe şi diverse nutreţuri verzi, ceea ce asigură o parte din necesarul nutritiv zilnic. În sezonul de iarnă, nutreţurile verzi dispar din alimentaţie, ceea ce duce la o reducere drastică a substanţelor nutritive, cu implicaţii negative directe asupra ouatului.


Toate aceste aspecte, care se manifestă în perioada de toamnă - iarnă sunt, pe de o parte, benefice, deoarece se induce fenomenul de năpârlire a găinilor, astfel încât acestea mai pot fi folosite o perioadă pentru ouat.Năpârlirea este un fenomen fiziologic normal la păsări, de regenerare a organismului şi se manifestă prin încetarea ouatului şi pierderea penelor. Prin revenirea la factorii normali de producţie, temperatură, lumină şi furajare găinile reîncep, fiziologic, ouatul.În gospodăriile populaţiei, datorită nerespectării parametrilor tehnologici, păsările nu mai reintră în ouat după faza de năpârlire. Pentru a remedia acest lucru, recomandăm amplasarea în adăposturile de păsări a unor becuri, pentru prelungirea perioadei de lumină. Din punct de vedere al temperaturii, în sezonul de iarnă păsările nu trebuie să mai fie eliberate prin curţi, ci menţinute în adăposturi, cu respectarea normei pe suprafaţă (5-6 găini pe metru pătrat).Datorită caldurii biologice, se poate menţine o temperatură acceptabilă în spaţiile de creştere. Dacă zilele sunt prea friguroase, atunci se impune instalarea unor surse de încălzire, pentru a ridica temperatura până la 15-18oC. La capitolul furajare este necesară introducerea de suplimente proteico-vitaminico-minerale în furaj, cu scopul de a asigura necesarul de hrană pentru întreţinere dar şi pentru producţia de ouă.


Din punct de vedere al costurilor, putem vorbi despre o investiţie minimă pentru a asigura condiţiile optime pentru ouat la efectivele de păsări din cadrul gospodăriei.Dacă luăm în considerare un efectiv de 60 de găini ouătoare, consumul mediu de furaj este de 100-150 grame de furaj pe cap de pasăre. Pentru zece zile, consumul de furaj este de maxim 100 kg, din care: 90 de kg porumb şi 10 kg concentrat proteico-mineralo-vitaminic tip Atico Layer.Un kg de porumb este 0,7 lei, iar un kg de furaj concentrat costă 2,3 lei, rezultând că la un efectiv de 60 de păsări, pentru zece zile, va apărea un cost suplimentar de 86 de lei, reprezentând concentratul administrat în furajare (preţuri orientative).Pentru asigurarea luminii în adăpost se vor amplasa două surse de lumină fluorescente, cu un consum de 20 watt/oră/sursă. Astfel, pentru a suplimenta orele de lumină, la minim trei ore de funcţionare se va consuma curent electric de 120 watt; rezultă la zece zile de utilizare 1,2 kwatt, ceea ce înseamnă aproximativ 0,5 lei pentru un efectiv de 60 de păsări, pentru zece zile.Din punct de vedere al temperaturii este mai greu de contabilizat costul suplimentar, deoarece consumul de curent electric, dacă se folosesc surse de încălzire electrice, depinde foarte mult de tipul adăpostului, de suprafaţa acestuia, precum şi de izolaţia termică şi nu numai. Cu aproximaţie însă, putem considera un consum în valoare de 30 de lei.Adunând toate valorile pe care le-am prezentat până acum, rezutlă că timp de zece zile, pentru un efectiv de 60 de găini ouătoare, se vor cheltui în sezonul rece 116 lei, ceea ce înseamnă un cost suplimentar pe cap de pasăre de 1,9 de lei pentru zece zile. Respectând câteva dintre sfaturile noastre, veţi reuşi să aveţi ouă din gospodăria proprie în perioada de iarnă.


Dacă la găinile ouătoare lucrurile sunt mai simple, la puiul de carne, din cauza cerinţelor fiziologice ridicate, lucrurile se schimbă.În general, în prag de toamnă, puii obţinuţi în gospodăriile populaţiei au o greutate de aproximativ 500-700 grame. Pentru o trecere uşoară peste sezonul rece, recomandăm întreţinera puilor în încăperi închise, bine izolate termic, pe aşternut permanent, pe care îl vom împrospăta o dată pe lună, cu o denstitate de zece pui pe metru pătrat. În adăposturi vom amplasa surse auxiliare de căldură, care însă vor duce la o creştere a preţului de producţie.Din punct de vedere al furajării, costurile sunt asemănătoare cu cele prezentate în cazul găinilor ouătoare; diferă doar valorile nutritive ale furajelor.